AVIZ
referitor la proiectul de lege pentru reglementarea activității prestatorului casnic
Analizând proiectul de lege pentru reglementarea activității prestatorului casnic, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.92 din 01.03.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D201/01.03.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și al art.46 alin.2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, republicat,
Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, prin derogare de la prevederile Codului muncii, a desfășurării activității casnice de către persoanele fizice, definită ca activitatea ocazională, necalificată, desfășurată de o persoană fizică în legătură strictă cu gospodăria sau gospodăriile unei familii sau a unei persoane singure, care nu este reglementată prin lege specială.
Se preconizează, printre altele, stabilirea accepțiunii unor expresii, a drepturilor și obligațiilor prestatorului și ale beneficiarului casnic, precum și instituirea unui sistem de plată și evidență a persoanelor care desfășoară activități casnice ocazionale în baza unor tichete de activități casnice, achiziționate de beneficiar și preschimbate ulterior în numerar de către prestatorul casnic, după reținerea contribuției de asigurări sociale și a impozitului pe venit.
În raport de conținutul său normativ, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare, iar, în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
De asemenea, semnalăm lipsa, în varianta comunicată Consiliului Legislativ, a avizului Consiliului Economic și Social.
3. Având în vedere dispozițiile art.15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, precum și luând în considerare data propusă pentru intrarea în vigoare a legii, fiind vorba de un proiect de act normativ a cărui adoptare este de natură a conduce, în primă fază, la creșterea cheltuielilor bugetare (din perspectiva analizării costurilor aferente tipăririi și distribuirii tichetelor de activități casnice), apreciem că este necesară elaborarea fișei financiare prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens, precizăm că, în considerentele Deciziei nr.331/2019, Curtea Constituțională a reținut că, lipsind fișa financiară (inițială și reactualizată) nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanțare incertă, generală și lipsită de un caracter obiectiv și efectiv, nefiind așadar reală.
În același context, sub aspectul impactului bugetar generat de posibila adoptare a legii în forma propusă, este obligatorie completarea Secțiunii a 4-a, pct. 2 din Expunerea de motive.
De asemenea, pct.6 din cadrul Secțiunii a 4-a din Expunerea de motive menționează, cu referire la calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare, existența unei anexe atașate, fără ca aceasta să poată fi identificată.
Conform Secțiunii a 4-a, pct. 7 din Expunerea de motive, costurile aferente dezvoltării și operaționalizării platformei electronice de evidență a desfășurării activităților casnice, care includ cheltuielile necesare în vederea instruirii personalului din cadrul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă și realizarea de materiale suport, precum și costurile de promovare, informare și publicitate urmează a fi suportate din Planul Național de Redresare și Reziliență (2022-2023).
În raport de soluțiile legislative preconizate, precum și de efectele generate de eventuala adoptare a legii în forma propusă, nu este lipsită de interes posibilitatea completării instrumentului de prezentare și motivare, în sensul fundamentării datelor avansate, în baza rezultatelor furnizate de un studiu de impact. Astfel, în considerarea art.30 alin.(1) lit.d), coroborat cu art.33 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin elaborarea unui asemenea studiu de impact pot fi estimate ,,costurile și beneficiile aduse în plan economic și social prin adoptarea proiectului de lege, precum și de a evidenția dificultățile care ar putea apărea în procesul de punere în practică a reglementărilor propuse.
Operaționalizarea implementării legii este legată, indisolubil, de procesul de achiziție voluntară a tichetelor de activități casnice, ceea ce presupune o analiză de oportunitate ce excedează avizului Consiliului Legislativ.
Acceptarea unor soluții derogatorii de la dispoziții din cuprinsul Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv analizarea instituirii unui regim fiscal derogatoriu (favorabil celui general) presupune agrearea/convenirea acestora cu Ministerul Finanțelor, în contextul observațiilor deja formulate de acest minister, precum și cu luarea în considerare a Legii nr.69/2010, republicată.
Achiesăm la observațiile formulate în avizul Ministerului Finanțelor la pct.V, VII și VIII pct.1.
4. Cu titlu general, semnalăm caracterul incomplet și lipsa de previzibilitate ale mai multor soluții legislative preconizate prin prezentul proiect, determinată în unele cazuri și de folosirea unor trimiteri generice, imprecise[1], fiind încălcate prevederile art.6 alin.(1) teza I din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă.
De asemenea, nu sunt respectate prevederile art.8 alin.(4) și art.36 alin.(1) din aceeași lege, potrivit cărora, textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce, respectiv, actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc (...).
Curtea Constituțională, în Decizia nr.17/2015, la paragrafele 93, 95 și 96, a statuat necesitatea respectării prevederilor Legii nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sub aspectul îndeplinirii de către norme a cerințelor referitoare la claritate și predictibilitate, oprindu-se și asupra trimiterilor/referirilor generice, imprecise la alte dispoziții legale:
93. (...) legea folosește în repetate rânduri sintagmele "potrivit legii", "conform competențelor prevăzute de lege" sau "în condițiile legii", fără a preciza concret la dispozițiile căror legi se face trimiterea. (...). Cu privire la aceste aspecte, Curtea menționează că, potrivit art.39 alin.(1) (...) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, "referirea într-un act normativ la alt act normativ se face prin precizarea categoriei juridice a acestuia, a numărului său, a titlului și a datei publicării acelui act sau numai a categoriei juridice și a numărului, dacă astfel orice confuzie este exclusă". (...)
95. În ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea constată că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. (...)".
96. Curtea constată că prin reglementarea normelor de tehnică legislativă legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară[2].
Prin urmare, propunem reanalizarea și completarea soluțiilor legislative cuprinse în prezentul proiect, deoarece prin lipsa de claritate și predictibilitate susceptibile să aducă atingere prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție.
În acest context,
menționăm că, în Decizia Curții Constituționale nr.22/2016,
s-a statuat că una dintre cerințele principiului respectării
legilor vizează calitatea actelor normative, orice act normativ
trebuind să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea
numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să
fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat
și că respectarea prevederilor Legii nr.24/2000 privind
normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se
constituie într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma
aplicării art.1 alin.(5) din Constituție.
În cele ce urmează, formulăm unele observații spre a fi avute în vedere cu prilejul reconsiderării prezentului proiect.
5. Mai întâi, semnalăm echivocitatea raportului juridic ce se va naște între prestatorul casnic și beneficiarul de servicii, în textul proiectului menționându-se doar că activitățile casnice se vor desfășura prin derogare de la prevederile Codului muncii și nu sunt cele reglementate prin legi speciale.
Prin urmare, raportul juridic nu va fi guvernat de Codului muncii, ci de prevederile Codului civil și ale prezentului proiect, însemnând că ar avea natura juridică a unui raport juridic de drept civil.
În acest context, precizăm că proiectul nu denumește contractul care va genera raportul juridic vizat și cu toate că face vorbire de prestator și beneficiar casnic, nu stabilește cu claritate care vor fi părțile contractului care implică desfășurarea de activități casnice (subiectele raportului juridic).
De asemenea, în mod eronat la art.3 alin.(4), raportul juridic ce se naște în urma acordului de voințe ale părților este denumit activitate casnică, pe când executarea acestei activități doar face parte din conținutul raportului juridic, respectiv din obiectul contractului dintre prestatorul și beneficiarul casnic.
Cu toate acestea, dată fiind definiția contractului individual de muncă, prevăzută la art.10 din Codul muncii contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remunerații denumite salariu, este de analizat sub ce aspecte nu se poate încadra în această definiție acordul de voințe dintre prestatorul și beneficiarul casnic.
Pe de altă parte, având în vedere definiția propusă pentru expresia activitate casnică, este necesară stabilirea conexiunii dintre contractul ce se va încheia pentru desfășurarea de asemenea activități și contractul de furnizare, prevăzut la art.1766 alin.(1) din Codul civil Contractul de furnizare este acela prin care o parte, denumită furnizor, se obligă să transmită proprietatea asupra unei cantități determinate de bunuri și să le predea, la unul sau mai multe termene ulterioare încheierii contractului ori în mod continuu, sau să presteze anumite servicii, la unul sau mai multe termene ulterioare ori în mod continuu, iar cealaltă parte, denumită beneficiar, se obligă să preia bunurile sau să primească prestarea serviciilor și să plătească prețul lor.
De asemenea, semnalăm că, din formularea soluțiilor preconizate, ar reieși că acordul de voințe (contractul) care face obiectul prezentului proiect va fi unul consensual, deoarece nu am identificat dispoziții referitoare la o eventuală formă scrisă. În acest context, atragem atenția asupra dificultății probării executării obligațiilor contractuale de către ambele părți în cazul în care voința de a contracta a fost exprimată verbal.
În plus, reamintim faptul că, deși se urmărește ca acordul de voințe (contractul) dintre prestatorul și beneficiarul casnic să iasă de sub incidența Codului muncii, art.1168 din Codul civil prevede cu privire la contractele nenumite: Contractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile prezentului capitol, iar dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult.
6. La titlu, pentru respectarea uzanței normative, propunem ca debutul acestuia să fie reformulat astfel: Lege privind reglementarea activității....
7. Pentru respectarea prevederilor art. 42 alin.(2) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem ca, după titlu, să figureze formula introductivă, astfel:
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
8. La art.1, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem ca citarea actului normativ menționat să se realizeze sub forma Legea nr.53/2003- Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, semnalăm că exprimarea pot desfășura activități casnice și pot beneficia de remunerarea, exclusiv în tichete de activități casnice, a activităților desfășurate este defectuoasă, repetitivă și improprie, pentru claritatea și fluența textului fiind necesară revederea și reformularea integrală a acestuia.
9. La art.2 lit.a), precizăm că, pentru o exprimare corectă din punct de vedere gramatical, este necesar ca sintagma gospodăria sau gospodăriile unei familii sau a unei persoane singure să fie înlocuită cu sintagma gospodăria sau gospodăriile unei familii sau a/ale unei persoane singure, pentru realizarea acordului cu substantivele gospodăria și gospodăriile.
Totodată, semnalăm că definiția este incompletă, întrucât nu este clar ce activități ocazionale necalificate sunt vizate, pentru asigurarea previzibilității normei fiind necesară stabilirea sferei acestor activități, cel puțin prin exemplificare.
În plus, nu este prevăzută cealaltă persoană fizică implicată, parte a contractului, ce va beneficia de aceste activități.
De asemenea, precizăm că exprimarea care nu este reglementată prin lege specială este imprecisă, pentru asigurarea previzibilității normei fiind necesară indicarea actelor normative vizate.
În consecință, este necesară revederea și reformularea/completarea textului.
La lit.b), pentru eleganța exprimării, recomandăm reformularea sintagmei persoană fizică, care.
Totodată, pentru unitate în redactare cu art.1 și art.2 lit.a), este necesară eliminarea adjectivului ocazionale.
La lit.e), recomandăm a se analiza dacă definiția termenului gospodărie nu ar trebui să includă și bunurile mobile, nu doar pe cele imobile, mai ales că la art.4 alin.(1) lit.e), alin.(2) lit.e) și la art.5 alin.(2) lit.f) din proiect se face referire la ustensile și/sau aparate necesare desfășurării activității casnice. În acest context, recomandăm reconsiderarea și completarea sintagmei totalitatea bunurilor imobile. De asemenea, pentru fluență, sugerăm eliminarea termenului acestora din cuprinsul expresiei anexele acestora.
10. La art.3 alin.(1), semnalăm că exprimarea Activitatea casnică trebuie să fie certă, reală și legală este neclară și lipsită de predictibilitate, neprecizându-se sensul determinaților certă, reală și legală, nici măcar prin trimitere la alte norme.
La alin.(2), pentru utilizarea unui limbaj juridic consacrat, dar și pentru o informare completă, propunem ca textul definită potrivit prevederilor art.2 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat să fie scris astfel cum este definită la art.2 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
La alin.(3), pentru unitate terminologică, având în vedere definițiile de la art.2, sintagma poate desfășura activități ca prestator casnic se va înlocui prin sintagma poate fi prestator casnic.
La alin.(4), semnalăm că norma este incompletă și lipsită de predictibilitate, întrucât din exprimarea prin acordul de voință al părților nu se înțelege cine sunt părțile contractului, sub ce formă se va materializa acordul lor de voință și nici cum se va proba exprimarea acestui acord.
11. La art.4 alin.(1) lit.a) - e), pentru evitarea repetiției, propunem eliminarea cuvântului dreptul, care este menționat și în partea introductivă a alineatului.
La lit.a), pentru suplețea normei, recomandăm eliminarea sintagmei exclusiv în tichete de activități casnice, având în vedere că acest aspect a mai fost menționat și la art.1, și la art.2 lit.b).
La lit.d) și e), semnalăm că normele sunt incomplete, întrucât nu se precizează prin ce modalități prestatorul casnic va fi informat cu privire la activitățile casnice necesar a fi realizate, la atribuțiile stabilite în vederea realizării activităților casnice, precum și cu privire la programul zilnic de desfășurare a activității, respectiv la utilizarea ustensilelor și/sau aparatelor puse la dispoziție de către beneficiar și nici dacă această informare va fi consemnată în vreun document.
La alin.(2), pentru evitarea paralelismului legislativ interzis de art.16 alin.(1) din Legea nr.24/2000, recomandăm eliminarea lit.b), fiind de la sine înțeles că interdicția prevăzută la art.3 alin.(2) trebuie respectată. Din același considerent, va fi necesară și eliminarea lit.h) a art.5 alin.(2).
La lit.d), precizăm că norma este incompletă, întrucât nu se precizează prin ce modalități și în ce termen prestatorul casnic trebuie să informeze beneficiarul în cazul în care nu poate respecta programul de desfășurare a activității casnice.
12. La art.5 alin.(1) lit.a), semnalăm că norma este incompletă și neclară prin folosirea exprimării să stabilească de comun acord, întrucât nu se precizează la ce interval de timp vor trebui stabilite activitățile și programul de desfășurare a acestora și nici sub ce formă se va realiza acel acord, mai exact dacă se va materializa într-un act juridic.
La lit.c), semnalăm că exprimarea achiziționate de angajator este neclară, neînțelegându-se cine este angajatorul, mai ales că, potrivit art.3 alin.(4) din proiect, Activitatea casnică prevăzută la art. 1 se stabilește prin acordul de voință al părților, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă.
Precizăm că, potrivit art.14 alin.(1) din Codul muncii, prin angajator se înțelege persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forță de muncă pe bază de contract individual de muncă.
Așadar, având în vedere că, în cazul activității casnice prestate potrivit prezentului proiect nu se încheie un contract individual de muncă, nu poate fi pusă în discuție calitatea de angajator.
La alin.(2) lit.e), semnalăm că sintagma să informeze ... în timp util nu asigură previzibilitate normei, putând conduce la dubii în interpretare, întrucât nu este clar la ce interval de timp beneficiarul casnic trebuie să informeze prestatorul în situația în care modifică programul de desfășurare a activității casnice.
13. La art.6 alin. (1), pentru concordanță cu norma la care se trimite, dar și pentru o informare completă, propunem ca exprimarea potrivit art.2, pct.24 din Ordonanța de urgență nr.13/2013 privind serviciile poștale, cu modificările și completările ulterioare... să fie înlocuită cu exprimarea astfel cum este definit la art.2 pct. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2013 privind serviciile poștale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 187/2013, cu modificările și completările ulterioare....
Totodată, pentru un spor de precizie, sugerăm ca exprimarea accesibilă de pe dispozitive diferite să fie înlocuită cu indicarea concretă a dispozitivelor avute în vedere. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.
14. La art.7 alin.(3), precizăm că sintagma furnizorului de servicii universal este incorectă și nu respectă terminologia folosită la art.2 pct.24 din Ordonanța de urgență nr.13/2013 privind serviciile poștale, cu modificările și completările ulterioare, fiind necesară înlocuirea acesteia cu sintagma furnizorului de serviciu universal.
De asemenea, pentru unitate redacțională cu dispozițiile art.6 alin.(1), propunem scrierea cu majusculă a cuvântului platforma.
Totodată, semnalăm că norma nu se corelează cu cea prevăzută la alin.(5), putând genera dubii în interpretare și aplicare, întrucât nu este clar în ce interval de timp și, mai ales, raportat la ce moment, pot fi preschimbate în bani tichetele de activități casnice. Astfel, potrivit alin.(3), tichetele de activități casnice pot fi preschimbate în bani în maximum 12 luni de la data primirii acestora, iar, potrivit alin.(5), acestea trebuie preschimbate până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a fost prestată activitatea casnică. După cum se poate observa, textele de la alin.(3) și (5) nu pot fi ambele aplicate, fiind necesară revederea și reformularea acestora, urmând a fi inclusă și o trimitere la dispozițiile vizate.
La alin.(5), semnalăm că exprimarea în vederea dobândirii sau menținerii calității de asigurat în sistemul asigurărilor sociale este imprecisă, neînțelegându-se de ce drepturi ar beneficia prestatorul casnic în calitate de asigurat în sistemul asigurărilor sociale. Este necesară revederea și reformularea textului.
Observația este valabilă, în mod corespunzător, pentru art.9 alin.(7) în privința sintagmei conferă prestatorului casnic calitatea de asigurat în sistemul public de pensii.
La alin.(7), pentru suplețea actului normativ, recomandăm eliminarea textului, ca fiind inutil.
La alin.(8), pentru fluență, propunem ca sintagma în 12 luni de la data achiziționării să fie redactată astfel: în termen de 12 luni de la data achiziționării. Observația este valabilă pentru toate cazurile similare.
Totodată, semnalăm că norma este incompletă și lipsită de previzibilitate, întrucât nu este prevăzută și sancțiunea ce ar interveni în cazul nerespectării obligației beneficiarului casnic de a valorifica tichetul de activități casnice în termen de 12 luni de la data achiziționării acestuia.
La alin.(9), este de analizat dacă expresia pe hârtie nu ar trebui scrisă pe suport de hârtie, asigurându-se unitatea redacțională cu prevederile art.8 alin.(2) și (3).
15. La art.8 alin. (2), pentru precizie, propunem ca în locul formulării în condițiile legislației în vigoare privind achizițiile publice să fie precizate actele normative incidente.
La alin.(7), pentru corectitudine, propunem ca verbul se deschide să fie redat la plural, se deschid, având în vedere că acordul gramatical se face cu substantivul Conturile....
La alin.(10), pentru menținerea unității terminologice, propunem ca sintagma conturile prevăzute la alin. (7) să fie înlocuită cu sintagma conturile distincte de disponibil prevăzute la alin. (7). Observația este valabilă și pentru alin. (11).
La alin. (11), pentru suplețe, propunem ca norma de trimitere la art.7 alin.(3) și art.7 alin.(9) să fie redată astfel: art.7 alin.(3) și (9).
16. La art.9 alin.(2), semnalăm că exprimarea Prin derogare de la Legea nr.227/2015 este imprecisă, pentru predictibilitatea normei fiind necesară indicarea elementelor structurale vizate. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.
17. La art.10 alin.(2), semnalăm că sintagma Tichetele de activități casnice prevăzute la alin.(1) este imprecisă, putând conduce la dubii în interpretare și aplicare, întrucât nu se înțelege dacă se referă doar la cele 50 de tichete acordate gratuit sau la numărul total de tichete de activități casnice, respectiv 650.
Totodată, semnalăm că exprimarea nu generează venit impozabil este improprie, fiind necesară reformularea acesteia, o posibilă variantă putând fi: nu sunt supuse impozitului pe venit.
La alin.(3), recomandăm eliminarea sintagmelor prevăzută de Legea nr.227/2015, cu modificările și completările ulterioare și sub formă de tichete de activități casnice, întrucât sunt redundante.
18. La art.11 alin.(1), pentru o informare completă asupra Legii nr.165/2018, după redarea titlului acesteia, se va insera mențiunea cu modificările și completările ulterioare.
La alin.(5), semnalăm că norma este neclară, întrucât nu se înțelege ce mențiuni vor figura pe tichetele de activități casnice, mai ales că din textele anterioare nu rezultă că aceste tichete ar cuprinde și numele beneficiarului casnic, ci doar valoarea nominală, iar datele prestatorului casnic se vor completa de beneficiar.
La alin.(6), precizăm că sintagma datorează impozit pe venit este incompletă, întrucât nu se precizează cu privire la ce venituri se datorează impozit.
La alin.(8), pentru predictibilitatea normei, este necesară revederea și clarificarea normei, întrucât trimiterea la alin.(5) nu este corectă, acesta referindu-se la condițiile emiterii tichetelor, și nu la condițiile de acordare a acestora.
19. La art.12, semnalăm că sintagma Tichetele de activități casnice prevăzute la art.10 alin.(1) și art.11 alin.(7) este imprecisă, putând conduce la dubii în interpretare și aplicare, întrucât nu se înțelege dacă se referă doar la cele 50 de tichete acordate gratuit pentru aceeași persoană sau salariat sau la numărul total de tichete de activități casnice, respectiv 650, pentru aceeași persoană sau salariat.
20. La art.13 alin.(1), semnalăm că exprimarea În scopul implementării prezentei legi este improprie, deoarece prevederile unei legi nu se implementează, ci se pun în aplicare sau în executare, fiind necesară reformularea acesteia în mod corespunzător.
21. La art.14, semnalăm că norma reia soluția legislativă prevăzută la art.6, motiv pentru care, pentru evitarea paralelismului legislativ interzis de art.16 alin.(1) din Legea nr.24/2000, recomandăm eliminarea acesteia.
22. La art.15 alin.(1), este necesară revederea formulării și a trimiterilor, deoarece la art.5 pct.IV lit.c) este prevăzută o definiție, la art.44 lit.b) este prevăzută o situație în care încetează plata indemnizației de șomaj, iar art.66 se referă la serviciile de formare profesională.
La alin.(2), precizăm că sintagma fără a le fi afectat dreptul stabilit la venitul minim garantat este neclară, întrucât nu se înțelege în ce sens nu va fi afectat dreptul stabilit la venitul minim garantat. Dacă se referă la faptul că veniturile obținute de prestatorii casnici nu vor fi luate în considerare la stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure, fiind exceptate, așa cum sunt și celelalte venituri prevăzute la art.8 alin.(1) lit.a) - i) din Legea nr.416/2001, textul va trebui reformulat în consecință.
23. La art.16, pentru o informare completă asupra datelor de identificare ale actului european citat, sintagma Regulamentului UE 2016/679 privind ... se va înlocui cu sintagma Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind ....
Totodată, pentru precizia normei, redactarea cu respectarea legislației de punere în aplicare a acestuia se va înlocui prin trimiterea la actele normative vizate, cu indicarea elementelor structurale.
24. La art.17, semnalăm că exprimarea răspund, potrivit prevederilor legale este imprecisă, neînțelegându-se la ce tip de răspundere se referă. În cazul în care a fost avută în vedere răspunderea civilă, pentru precizia normei, se va insera o trimitere la dispozițiile Legii nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. În cazul în care au fost vizate alte prevederi legale referitoare la răspundere, norma se va detalia, inserându-se o trimitere la actele normative vizate.
25. La art.19, pentru respectarea uzanțelor normative, partea de debut a textului se va redacta astfel: În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va elabora ...
26. La art.20, pentru respectarea exigențelor de exprimare, sintagma Prevederile prezentei legi se va reda sub forma Prezenta lege.
De asemenea, pentru precizia și predictibilitatea normei, este necesară să se indice și data intrării în vigoare a art.13 alin.(1), exceptat de la intrarea în vigoare odată cu întregul act normativ.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr.199/01.03.2022